Євгенія Генова

Євгенія Генова – журналістка, письменниця, медіатренерка, PhD філології. Народилася на Одещині. Понад двадцять років працює в журналістиці, стратегічних комунікаціях і медіаосвіті. Заступниця головного редактора регіонального видання Півдня України «Інтент», експертка з питань стратегічних комунікацій, медіаграмотності та взаємодії з громадами. Живе й працює в Одесі. У своїй журналістській та літературній роботі досліджує пам’ять, людський досвід війни, Крим, Південь України та історії людей, які роблять непрості моральні вибори. Переконана, що особисті свідчення допомагають зрозуміти епоху краще за статистику, а збережені людські історії стають основою спільної пам’яті та відповідальності. Саме тому в центрі її книжок – люди, чия мужність, гідність і вірність своїй країні дають силу вистояти іншим.  Авторка документальної книги «Кримськотатарські родини» (2024) та роману «Мої бабусі не дожили до війни» (2025), співавторка книги «Вільні голоси Криму» (2025). Лавреатка літературного конкурсу «Смолоскип»-2024.

Română:

Yevheniia Henova este jurnalistă, scriitoare, formatoare în domeniul mass-mediei și deține un doctorat în filologie. Născută în regiunea Odesa, lucrează de peste douăzeci de ani în jurnalism, comunicare strategică și educație media. Este redactor-șef adjunct al publicației Intent, unul dintre cele mai importante mijloace de informare regionale din sudul Ucrainei, și expertă în comunicare strategică, educație media și implicarea comunităților. Trăiește și lucrează în Odesa. Atât în activitatea sa jurnalistică, cât și în scrierile literare, Henova explorează memoria, experiența umană a războiului, Crimeea, sudul Ucrainei și poveștile oamenilor confruntați cu alegeri morale dificile. Ea consideră că mărturiile personale pot reda spiritul unei epoci mai profund decât statisticile și că păstrarea istoriilor individuale contribuie la construirea unei memorii comune și a unui sentiment de responsabilitate colectivă. Din acest motiv, cărțile sale sunt dedicate oamenilor al căror curaj, demnitate și devotament față de țara lor îi inspiră pe ceilalți să reziste. Este autoarea cărții-document Crimean Tatar Families (2024) și a romanului My Grandmothers Did Not Live to See the War (2025), precum și coautoare a volumului Free Voices of Crimea (2025). În 2024 a fost distinsă cu Premiul Literar Smoloskyp.